Daca mor, vin in cosciug

Condica de prezente a profesorilor de la Scoala 150 din Capitala a devenit "ring" de dispute hilare intre colegii de cancelarie. Profesoara de istorie Luminita Dumitrescu si-a semnat condica cu o zi inainte de a-si tine ora la clasa a V-a C. Vazand una ca asta, directoarea scolii, Ioana Stama, a incercuit ceea ce a scris profesoara Dumitrescu si a scris pe documentul scolar: "Condica nu se semneaza cu o zi inainte, poate vei muri la NOAPTE!!!". Profesoara de istorie nu s-a lasat nici ea mai prejos si i-a replicat tot scris in condica: "In atentia Dnei Directoare/ Daca mor, vin in cosciug!". Totodata, aceasta i-a atras atentia directoarei sa nu mai intarzie stand la pomana. Profesoara de istorie Luminita Dumitrescu isi recunoaste greseala, dar o pune pe seama oboselii.

Invatatoarea Maria Chealfa, de 93 de ani - uitata intr-un azil de batrani

Scoala si elevii au fost bucuria vietii mele. Multi ani dupa ce-am iesit la pensie, ma visam inca la catedra. Tare mult am iubit copiii si sunt fericita ca am putut da din sufletul meu si altora. Eram asa de apropiata de elevi, ca unii imi ziceau mama", povestea, cu lacrimi in ochi, fosta "tovarasa invatatoare", Maria Chealfa. Cu parul albit si fata brazdata de cei 93 de ani prin care a trecut, doamna Chealfa isi traieste ultima parte a vietii in caminul de batrani din Sighisoara, o soarta poate nemeritata dupa ce a crescut patru baieti si a facut bine, timp de 32 de ani, sutelor de elevi, carora le-a fost invatatoare. Pe un pat metalic, sub icoana rastignirii lui Iisus si sub privirile celorlalte doua colege din micuta camera a caminului de batrani, doamna Chealfa se bucura ca este vizitata. Isi aminteste ca, dupa Unirea de la 1918, era mare lipsa de invatatori si ca un revizor scolar umbla prin Sighisoara sa caute copii mai dezghetati, pentru a-i trimite la Scoala Normala. A fost aleasa si dansa, iar intre 1922 si 1928 a urmat Scoala Normala "Elena Doamna", din Bucuresti. Dupa ce a obtinut diploma de invatatoare, s-a maritat cu un student orfan, devenit profesor de romana, si a intrat in invatamant. Pana in 1940 a predat in mediul rural, iar apoi, pana la pensionare, la Scoala nr. 1 din Medias. "Ii ambitionam pe elevi sa invete in clasa si nu le dadeam teme acasa, deoarece stiam ca au frati mai mici de leganat sau ca trebuiau sa mearga la muncile campului. Imi tineam toate orele, iar in recreatii nu-i lasam niciodata singuri pe copii. Ma jucam cu ei de-a caluseii. Elevii erau foarte disciplinati, pentru ca aveam "smecheriile" mele didactice. N-am batut, ca altii, cu batul in catedra, sa enervez copiii, ci ma uitam peste ei cu ochi ageri si era de-ajuns. Cand plecam din clasa, il puneam responsabil cu disciplina pe cel mai rau. Parintii ma apreciau si se interesau de copiii lor. Si pe vremea aceea, cadrele didactice aveau cele mai mizerabile salarii, dar imi faceam datoria de dragul copiilor", ne-a spus doamna Maria Chealfa. Dansa ne-a mai relatat ca actiunea pesedista "Cornul si laptele" nu este fara precedent. "Era un bogatan care dona scolii din Medias porci pentru a fi taiati si a se pregati masa copiilor. Dupa al doilea razboi mondial, erau multi saraci. Imi amintesc ca un copil venea cu haina uda, deoarece isi acoperea cu ea fratii mai mici pe timpul noptii", a povestit doamna Chealfa. In afara de sutele de copii, unii ajunsi medici sau ingineri, doamna Chealfa a avut si patru copii, carora le-a dat viata. Azi mai traiesc doar doi. De unul nu vrea sa mai auda, pentru ca i-a facut mult rau, iar celalalt locuieste la Sf. Gheorghe si o viziteaza foarte rar, deoarece e bolnav. "Mai am doi nepoti la Paris si ma apuca cate un dor de ei de nu mai pot", spunea oftand doamna Chealfa. La caminul de batrani, unde a venit din 1993, dorul de copii si nepoti este alinat de elevii sighisoreni care-i mai viziteaza pe "bunici" de sarbatori. "Cand vin elevii, parca intinereste, parca infloreste. Discuta intotdeauna cu copiii si-i impresioneaza prin optimismul sau si prin memoria extraordinara pe care o are la o asemenea varsta. Orice dialog cu doamna Chealfa este edificator", a declarat directorul caminului de batrani, dl. Ioan Ana. "Sa fiu sanatoasa, sa ma tin pe picioare si sa nu-mi ia Dumnezeu memoria si intelepciunea". Acestea sunt singurele dorinte pe care le mai are doamna Chealfa. In septembrie, dansa urmeaza sa implineasca 94 de ani, departe de bucuria si dragostea unei familii.

Rromii din Arges merg la scoala doar pentru mancare

Da-mi si mie ceva potol sefule, pupa-te-as, ca mi s-au inverzit matele de la cate urzici am mancat", se milogea insistent o tiganca buhaita, cu un copil de tata in brate si cu alti doi mai maricei dupa ea. Peste 80 de familii de rromi din satul Valea Manastirii, un catun situat la 7 km distanta de comuna argeseana Titesti, s-au imbulzit in curtea scolii din centru ca sa "apuce" si ei cate ceva din ajutoarele destinate elevilor saraci, donate de Federatia Internationala a Comunitatilor Educative (FICE) si organizatia Feed the Children (V.V.C.). Cei care au impartit ajutoarele au fost amenintati de tiganii furiosi, pentru ca odraslele lor nu fusesera trecute pe lista. In zadar li s-a explicat ca doar cei 60 elevi, care vin regulat la ore si care obtin rezultate bune la invatatura, beneficiaza de acestea. "Sa-i dea si lu' baiatul meu, ca e pe-a patra, ce, el nu face nimic pentru scoala asta?", s-a otarat nervoasa o alta tiganca, al carei copil nu mai trecuse pe la scoala de cateva luni. "Zau daca nu fac moarte de om, sefule, pai copiii mei mor de plans ca ei n-au apucat nimic, uita-te si mata la ei", s-a zborsit si un tigan mustacios, cu dintii de aur, langa care se hlizeau amuzati doi copii de scoala. Refuzat, el a trecut la amenintari: "Pai daca mai vii alta data sa stii ca-ti rup masina si-i omor pe-aia care au luat". Apoi, a schimbat tonul: "Haide, bre, da-mi macar o pereche de pantofi, ce, copilul meu n-are dreptul sa umble incaltat?". Dupa vreo doua ore, tiganii nemultumiti au plecat spre casa. Noi am ramas in satul Valea Manastirii, sa-i vedem la ei acasa pe copii. Cu greu poti sa-ti imaginezi cum poate trai o familie cu 11 copii intr-un bordei, care sta sa cada. Mama, Liliana Trancan, stirba, imbatranita si bolnava, nu are decat 38 de ani. Nici un pic de verdeata in jurul casei, nici o gaina sau vreo vita. Are sase copii la scoala, restul au terminat opt clase si stau acasa. "Unde sa-i dau mai departe, ca n-am bani. Traim de azi pe maine, din pensia de boala a sotului si din ajutorul social de la primarie. Mancam 20 de paini pe zi si cumparam tot, si cartofii si fasolea", ne-a spus Liliana, care mai munceste cu ziua pe la localnicii mai instariti. Am vizitat apoi si scoala din sat, unde invata 132 copii de rromi, in clasele I-IV. Cladirea are geamuri sparte si doua sali de clasa, este prost dotata si invatatorii sunt nemultumiti de conditiile de lucru. WC-ul din spatele scolii imprastie o putoare de-ti muta nasul din loc. Nu are usa si e de doar 1 m inaltime. Privindu-l, ne gandim ca sintagma "Sanse egale pentru toti copiii" nu se aplica si la Valea Manastirii. Peste 90 la suta dintre familiile de rromi din sat traiesc in saracie, mizerie si promiscuitate crunte. Cateva luni pe an, barbatii, care au carute cu coviltir, pleaca "in Vlasca" sa vanda pe mancare taburete de lemn, maturoaie si cozi de sapa, cu copiii dupa ei. Ceilalti stau acasa si se plang. Am insotit caravana cu ajutoare si in satul Limpedea, situat la vreo 20 km mai sus, pe soseaua spre Campulung. Dupa nici doi kilometri, drumul de tara s-a sfarsit brusc si am trecut cu masina prin vadul unui parau. Am ajuns la scoala: o cladire mica, cu o singura sala de clasa, unde invata la "simultan" 50 copii de rromi. Si aici nemultumiti: "Data trecuta ne-a dat ulei si orez, acu' de ce vine cu ciocolata ?", se aud vociferari. Am stat de vorba cu elevii si am constatat ca aproape toate fetele poarta numele Rebeca. Unele au ajuns in clasa a IV-a si nu stiu nici literele alfabetului. Totusi, de cand sunt cuprinsi in acest program, copiii au inregistrat progrese la invatatura. Un baiat ne-a recitat chiar o poezie de Eminescu, altul a facut rapid, in gand, o adunare. "Acum doi ani toti copiii erau analfabeti. Nu invata nimic acasa. Aici facem lectiile dupa orele de curs si le oprim caietele si cartile la scoala, caci altfel vin fara ele", ne povesteste una dintre invatatoare. Am plecat pe dealuri, prin sat. Desi natura a fost darnica cu localnicii, peisajul care ni se infatiseaza este infiorator. Inghesuite unul in altul, bordeiele, fara usa, fara acoperis si fara geamuri, adapostesc cate 10-20 de suflete. Nici o cocioaba nu are mai mult de o camera. Nu exista soba, nici dulap, doar un pat mare si slinos, in care dorm de-a valma cu totii. Un tigan burtos iese la soare dintr-o hruba intunecoasa, pe care face pipi un catel chior si cu burta supta de foame. Barbatul de vreo 40 ani isi aprinde o tigara cu filtru. Se ia la cearta cu viceprimarita ca lui nu-i da nimic statul. "Am 16 copii si mie de ce nu mi-ati adus nimic, doamna? Macar un sul de carton sa-mi dati sa pun si eu pe casa, ca suntem amarati". Nevasta-sa si vreo cateva fete se odihnesc la soare. "Doamna vice, de ce nu ne bagati si noua curent, ca stam pe intuneric", o ia si ea la rost. "Nici ajutorul social nu mi l-ati dat, noi din ce sa traim ?". "Trebuie sa faceti 72 ore pe luna munca in folosul comunitatii ca sa primiti bani. De ce nu veniti la treaba?", le-a raspuns viceprimarita. "Nu putem, doamna, suntem bolnavi", se tanguie tiganii. O pala de vant smulge folia de plastic albastru care tine loc de acoperis. Ne intoarcem la scoala. Langa o casa mai pricopsita, un copil descult, de vreo trei ani, isi face nevoile. Mai incolo, unul se joaca in mizeriile care plutesc pe apa paraului.

21,33 milioane de euro pentru invatamantul profesional si tehnic

Un numar de 100 de scoli si 11 centre de resurse vor primi 21,33 milioane de euro pentru reabilitarea infrastructurii si procurarea de echipamente, a anuntat, ieri, Jonathan Scheele, seful Delegatiei Comisiei Europene in Romania. 16 milioane de euro provin din fonduri Phare, iar 5,33 milioane de euro reprezinta contributia de la bugetul de stat. La acestea se adauga asistenta tehnica, finantata cu 4,5 milioane de euro prin Programul Phare 2001 pentru dezvoltare institutionala. "Scolile romanesti nu-si mai pot permite sa pregateasca elevii in meseriile ce nu mai sunt cerute pe piata muncii", a declarat Jonathan Scheele. Ministrul Ecaterina Andronescu s-a declarat de acord cu afirmatia ambasadorului Scheele si a asigurat ca scolile de arta si meserii vor fi adaptate la cerintele de pe piata muncii. Cele 100 de unitati scolare beneficiare ale finantarii de 21,33 milioane de euro au fost selectate in cadrul unei competitii nationale la care au participat 301 unitati de invatamant.

U.B.B. Cluj a deschis birou doctorat in Israel

Potrivit unui acord incheiat intre Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca si institutii de invatamant superior din Israel, la Haifa se va deschide un oficiu pentru inscrierea studentilor israelieni la programele de masterat si doctorat. Studiile se vor desfasura la universitatea clujeana. Pana acum, patru doctoranzi din Israel au venit la Cluj in cadrul acestui program. La Haifa se vor primi inscrieri pentru studii de masterat si doctorat in urmatoarele domenii: administrarea afacerilor, stiintele educatiei, istoria contemporana, pedagogie si educatie fizica.

Igor Ivanov: "S-au pierdut 10 ani din cauza unei abordari emotionale"

Ministrii de externe ai Romaniei si Rusiei, Mircea Geoana si Igor Ivanov, au parafat, ieri, la Bucuresti, Tratatul politic romano-rus, document ce va fi semnat la inceputul lunii iulie, in timpul vizitei la Moscova a presedintelui Romaniei, Ion Iliescu. La conferinta de presa ce a urmat, Geoana si Ivanov au insistat asupra importantei tratatului bilateral, a carui semnare va marca relansarea relatiilor romano-ruse, dupa "un deceniu complicat", de stagnare. Chestiunile ramase in suspensie - retrocedarea tezaurului romanesc sau condamnarea pactului Ribentropp-Molotov -, care au impiedicat, ani de zile, incheierea acestui document "fundamental pentru relatiile bilaterale", vor fi tratate separat, intr-o declaratie politica comuna ce va fi adoptata, la Moscova, de sefii celor doua diplomatii. Declaratia va consemna infiintarea unei comisii mixte de experti care vor analiza documentele de arhiva referitoare la tezaurul romanesc si vor face, pe baza acestora, "recomandari" asupra unei eventuale retrocedari. Judecand dupa obstinatia cu care cei doi ministri de externe au evitat, la conferinta de presa de la Bucuresti, sa raspunda la orice fel de intrebari legate de un eventual termen-limita la care ar trebui incheiate evaluarile acestei comisii, se pare ca expertii romani si rusi vor avea la dispozitie un timp nelimitat. Declaratia mai contine si o formulare in care cele doua parti condamna pactul Ribentropp-Molotov, ca si participarea Romaniei, alaturi de Germania hitlerista, la cel de-al doilea razboi mondial. Mircea Geoana si Igor Ivanov au afirmat, fiecare, ca aceasta formula de compromis este "reciproc avantajoasa". Ivanov a salutat "vointa politica" de care au dat dovada guvernele de la Bucuresti si Moscova pentru "solutionarea acestor probleme", care impiedicau "normalizarea relatiilor romano-ruse". "Intre tarile noastre nu exista probleme care sa ne impiedice sa cooperam deplin si sa intretinem relatii prietenesti. Pentru aceasta este necesara o activitate sustinuta din ambele parti, pentru ca am pierdut foarte mult timp", a declarat Igor Ivanov. Seful diplomatiei de la Moscova considera ca "s-au pierdut zece ani din pricina unei abordari emotionale" si se felicita pentru spiritul pragmatic in care a fost redactat documentul. La randul sau, ministrul roman de externe este convins ca documentul ce va fi semnat de Ion Iliescu si Vladimir Putin este "un text echilibrat", net superior celui care ar fi urmat sa fie parafat in 1996.

Washingtonul spioneaza cetatenii straini prin companii private

O companie de strangere a informatiilor, Choice Point, primeste, potrivit "The Guardian", milioane de dolari de la administratia Bush pentru a strange informatii referitoare la persoanele din strainatate. Acest fapt a nemultumit guvernele catorva tari, care sustin ca informatiile sunt obtinute ilegal. Anumite documente dovedesc ca Choice Point a primit, anul trecut, 11 milioane de dolari de la Departamentul de justitie pentru a furniza informatii referitoare, in special, la latino-americani. Acestea includeau numele, adresa, ocupatia, data nasterii, numarul pasaportului, descrierea fizica, situatia financiara si grupa sanguina. Experti juridici din Statele Unite si Mexic au declarat ca Choice Point ar putea fi trimisa in judecata, daca se dovedeste ca cei care ii ofera informatiile incalca legile locale. Choice Point a mai fost tinta controverselor, o companie subordonata acesteia, Database Technologies, fiind responsabila de realizarea listelor de voturi in Florida, in anul 2000, cand sute de persoane, in special de culoare, nu s-au regasit pe respectivele liste. In prezent, Choice Point functioneaza pe baza unui contract pe termen lung cu Statele Unite. Cele 11 milioane de dolari acordate anul trecut sunt doar o parte din cele 67 de milioane care vor trebui acordate pana in 2005.

Satelitii-spion japonezi monitorizeaza teritoriul Coreei de Nord

Unul din secretele militare cele mai bine pazite ale Japoniei a fost dat pe fata de niste astronomi amatori. Potrivit cotidianului londonez Times, cu o luna in urma, japonezii au lansat doi sateliti de spionaj pentru a culege informatii asupra pregatirilor nord-coreene in domeniul fabricarii de arme nucleare si rachete balistice pentru transportarea acestor arme. Cei doi sateliti au fost identificati, mai intai de un astronom amator din Finlanda, apoi de altul din Canada, care i-au si fotografiat si au comunicat prin Internet estimarile privind coordonatele orbitei lor. Oficialitatile nipone au refuzat sa comenteze stirea, in schimb, scrie Times, lansarea satelitilor ar fi starnit nemultumirea SUA, care considera aceasta actiune ca "extrem de prematura", cu atat mai mult, cu cat Japonia nu are experienta necesara pentru interpretarea fotografiilor luate din satelit. La randul sau, Coreea de Nord a condamnat lansarea satelitilor, ca fiind "un act ostil".

Conducerea interimara irakiana - instalata pana la jumatatea lunii mai

O conducere colectiva interimara irakiana ar trebui instalata pana la jumatatea acestei luni, a declarat, ieri, Jay Garner, administratorul civil american din Irak. Aceasta conducere, formata dintr-un grup de cel mult noua irakieni, printre care lideri ai fostei opozitii din Irak, va avea misiunea de a alcatui un guvern interimar la Bagdad. "Pana la jumatatea lunii mai, veti vedea inceputul constituirii nucleului unui guvern format din irakieni, care va deveni un interlocutor pentru fortele de coalitie", a spus Garner. Printre oficialitatile la care s-a referit oficialul american se numara liderul Partidului Democrat din Kurdistan, Massud Barzani, seful Uniunii Patriotice din Kurdistan, Jalal Talabani, cel al Congresului National Irakian, Ahmad Chalabi, conducatorul Conventiei Nationale Irakiene, Iyad Allaui si fratele liderului Adunarii Supreme a Revolutiei Islamice in Irak, Abdel Aziz al-Hakim. Acest grup va fi insa extins, pentru a cuprinde un crestin si, eventual, un reprezentant sunit. Tot ieri, Garner a mai anuntat ca L. Paul Bremer, fost sef al biroului de contraterorism din Departamentul de Stat, va sosi in Irak pana saptamana viitoare, pentru a superviza procesul politic din aceasta tara. Desemnat sa plece la Bagdad din ordinul special al Casei Albe, Bremer ar putea deveni in scurt timp seful lui Garner, fiind considerat deja noul administrator american in Irak.

MI 6 recruteaza agenti din randul musulmanilor

Potrivit "Financial Times", serviciile secrete britanice si-au intensificat activitatile de recrutare de agenti, preconizand sa revina la nivelul inregistrat in timpul Razboiului Rece. Cotidianul noteaza ca nevoia de agenti musulmani s-a facut simtita dupa atentatul din Israel, de saptamana trecuta, comis de doi cetateni britanici de origine araba. Cei doi kamikaze, Asif Mohammed Hanif si Omar Khan Sharif, care au pus la cale atentatul de saptamana trecuta de la Tel Aviv, soldat cu trei morti si zeci de raniti, au ascuns explozibilul utilizat in atac in exemplare ale Coranului, a afirmat, duminica seara, ministrul israelian al Apararii, Shaul Mofaz. Cazul celor doi atentatori britanici de origine araba a starnit ingrijorare in Marea Britanie, unde, potrivit declaratiei recente a unui lider radical islamist, s-ar ascunde in prezent circa 50 de teroristi-kamikaze, gata sa comita atentate sinucigase impotriva Israelului. Ziarele britanice au notat, astfel, ca autoritatile de la Londra stiau ca cei doi aveau legaturi cu grupari islamiste, dar nu i-au plasat sub supraveghere, considerand ca nu erau potentiali teroristi. Oficialitatile israeliene cred ca este posibil ca cei doi kamikaze sa fi utilizat un nou tip de explozibil, mai greu de depistat.

Caleidoscop

Tornada ucigasa in America 29 era numarul victimelor anuntate ieri, inregistrate in urma tornadei care a afectat cinci state din centrul Americii, in special Kansas si Missouri. Guvernatorul statului Missouri, Bob Holden, a declarat ca nu a mai vazut de cativa ani asemenea pagube, produse de o tornada. Zeci de morti, multi raniti, case distruse si avariate, probleme in aprovizionarea cu gaz si energie electrica - acestea au fost efectele tornadei care a durat trei ore. De asemenea, terminalele de pe aeroportul din Kansas City au fost evacuate, iar zborurile au fost intrerupte. Cel mai afectat se pare ca a fost Piece City, dar efecte s-au simtit si in South Dakota si Nebraska. Sapte regiuni din statele afectate au fost declarate zone calamitate, iar cautarile eventualilor supravietuitori continua. SARS se poate lua si prin atingerea unei clante sau a butonului de la lift Daca pana de curand se credea ca infectarea cu SARS (Sindromul respirator acut sever) nu putea aparea decat in urma contactului direct cu persoane infectate, comunicatul emis ieri de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) ofera destule motive de ingrijorare. Astfel, s-a dovedit ca virusul pneumoniei atipice este mult mai puternic decat se considera initial: poate rezista cel putin 24 de ore pe suprafetele infectate, cum ar fi clantele usilor sau butoanele de la lift, si mai multe zile in urina si in materiile fecale ale bolnavilor. Ingrijorator este faptul ca detergentii obisnuiti sunt ineficienti in dezinfectarea suprafetelor. De asemenea, virusul supravietuieste la temperaturi joase, rezistand la metodele obisnuite de sterilizare, o reducere semnificativa a rezistentei dovedindu-se doar la temperaturi inalte, de peste 50 de grade Celsius. Autoritatile din Hong Kong au luat, chiar inainte de publicarea acestor rezultate, masuri de precautie, butoanele de la lifturi fiind acoperite cu fasii de plastic, schimbate din ora in ora. Cu toate acestea, numarul persoanelor infectate a ajuns la 6.234, conform declaratiilor OMS, numarul total al deceselor fiind 435. Nunta in Hawaii Insula Kauai din Hawaii a fost aleasa de Matt Le Blanc, cunoscut din serialul "Prietenii tai", si de Melissa McKnight pentru a se casatori. Nunta nu a fost o surpriza pentru cunoscuti, cei doi fiind logoditi inca din 1998. Le Blanc, 35 de ani, a purtat un costum de culoare inchisa, iar Melissa, fosta manechina, mama a doi copii dintr-o casatorie anterioara, a preferat o rochie clasica, alba. Alte detalii, privind felul in care a decurs ceremonia si cine s-a aflat pe lista de invitati, au fost tinute secret, cel putin pana acum. Jessica Lynch sufera de amnezie Jessica Lynch declara ca nu-si aduce aminte nimic din ceea ce s-a intamplat cat timp a fost prizoniera in Irak. Isadore Rosenfeld, doctorul care o ingrijeste la Centrul medical din Bethesda, a precizat ca amnezia Jessicai nu este de neinteles, aceasta aparand deseori atunci cand cineva sufera o trauma fizica sau psihica. "Poate dura luni, sau uneori ani, dar de cele mai multe ori luni pana cand pacientul sa-si revina", a adaugat Rosenfeld. Oficialii americani sunt de parere ca Lynch stie cum au fost ucisi colegii ei si ca, daca isi va reveni, ar putea depune marturie pentru crimele de razboi. Lynch a fost surprinsa de focurile irakienilor pe 23 martie, fiind ranita la brate, la picioare, la cap si la spate. Abia pe 1 aprilie a fost eliberata din spitalui irakian. Cheeky Girls nu stiu daca sa reprezinte Romania sau Anglia la Eurovision Monica si Gabriela, sau Cheeky Girls, au fost invitate de cotidianul britanic "Sun" sa raspunda intrebarilor, transmise prin Internet, de catre fani. Asa am aflat noi cum celor doua transilvanence le place foarte mult sa bantuie prin magazine, dar cum acest lucru devine obositor in week-end-uri, cand trebuie sa dea numeroase autografe celor care le recunosc. Cele doua fete mai spun ca nu au vazut vampiri in Transilvania, dar ele insele sunt vampiri si musca doar "dupa miezul noptii", ca nu au inca prieteni, dar nu ar zice nu unei companii masculine placute si, neaparat, cu cinci ani mai "in varsta". Profesional vorbind, isi doresc sa ajunga, in viitorul apropiat, la Eurovision. Si, dilema mare, nu stiu inca pe cine vor reprezenta: Anglia sau Romania... Micutul Bush din BagdadIn semn de recunostinta pentru inlaturarea dictatorului Saddam Hussein de la putere in Irak, taximetristul Heisam Abed Ali din Bagdad a decis sa-i dea fiului sau, nascut zilele acestea la o maternitate din capitala irakiana, numele de Bush, dupa cel al presedintelui SUA, George W. Bush, transmite RIA Novosti. Nimic surprinzator in asta, avand in vedere ca pe tatal noului nascut il chema in copilarie Tito. Parintii au hotarat sa-l numeasca astfel cu ocazia vizitei efectuate de catre liderul iugoslav Iosip Broz Tito, in anii '70, in Irak. Afland acest lucru, fostul lider comunist de la Belgrad a dispus ca Ambasada Iugoslaviei din Bagdad sa aloce lunar un ajutor material tizului sau irakian. Atunci cand ambasada nu i-a mai platit nimic, Tito din capitala irakiana si-a schimbat numele in Heisam. Nu se stie daca micutul Bush irakian va beneficia de o atentie similara din partea tizului sau de la Casa Alba si nici daca acesta, crescand, nu va dori sa-si ia un nume arab.

Polonia nu-si poate permite financiar onoarea facuta de Statele Unite

Responsabilitatea acordata Poloniei de catre administratia SUA, aceea de a comanda fortele care vor asigura securitatea unei treimi din teritoriul Irakului, pare sa-i fi surprins chiar si pe oficialii de la Varsovia, care, potrivit propriilor declaratii, nu se asteptau la asemenea onoare. Inca de la inceputul campaniei din Irak, Polonia a fost un aliat loial al Statelor Unite, sustinand cu tarie necesitatea atacarii regimului de la Bagdad si asumandu-si, in acelasi timp, riscul de a avea mari neplaceri din partea unor parteneri din Uniunea Europeana. (Mai mult, in ultima luna a fost semnat oficial si consistentul contract in valoare de mai multe miliarde de dolari, prin care Varsovia achizitiona avioane americane de lupta F16, desi, in calitate de viitor membru al UE, ar fi avut obligatia sa cumpere avioane produse de concerne europene). Totusi, pe plan militar, contributia acestei tari a fost una simbolica: doar 200 de soldati polonezi au facut parte din coalitia americano-britanico-australiana. Comanda unor forte NATO care controleaza o treime din teritoriul Irakului reprezinta insa o onoare pentru un destul de proaspat membru al Aliantei care, in ciuda marimii sale considerabile, nu s-a remarcat prin nimic in cei cinci ani de cand se afla in NATO. In acelasi timp, administratia americana pare sa fi dorit sa demonstreze importanta pe care Washingtonul o acorda "noii Europe", proaspetilor parteneri din Europa de Est, a caror loialitate este apreciata ca fiind "totala", comparata cu marile reticente ale "vechii Europe", antrenate de nucleul franco-german. Dincolo de aceasta onoare, care va aduce un important capital politic intern liderilor de la Varsovia, Polonia risca sa aiba mari probleme din pricina implicarii sale in Irak. In primul rand, guvernul polonez nu are fondurile necesare pentru a suporta intretinerea a unui efectiv de 1.500 pana la 2.000 de militari ce vor stationa in Irak pe termen nedefinit. Desigur, o parte din costuri vor fi suportate de americani, insa, chiar si asa, finantarea operatiunilor din Irak va fi deosebit de dificila. Apoi, alocarea unor sume suplimentare de la buget pentru operatiunile din Irak ii va nemultumi pe partenerii europeni ai Poloniei, care au acceptat sa suplimenteze substantial fondurile destinate dezvoltarii acestei tari care va deveni membra a Uniunii in 2004. In mod firesc, la Berlin sau la Paris se va pune intrebarea cum isi poate permite guvernul polonez sa finanteze trupele din forta de stabilizare, si daca nu cumva aceste eforturi suplimentare vor afecta procesul de adaptare a tarii la standardele UE. In plan imediat, pana se va ajunge la beneficiile obtinute de potentiale firme poloneze de pe urma reconstructiei Irakului, Varsovia va avea mai multe pierderi decat castiguri de pe urma implicarii sale in Irak. Diplomatia poloneza gandeste insa pe termen lung si mizeaza pe avantajele unui parteneriat privilegiat al tarii cu Statele Unite. Deja, oficialii polonezi si-au asumat un rol de mediator intre "vechea Europa" si SUA: aflat la Washington, ministrul polonez al apararii, Jerzy Smajdzinski, a propus ca efectivele din componenta fortei de stabilizare conduse de polonezi sa fie daneze si germane, cooperarea dintre aceste contingente fiind "deosebit de eficienta". Deocamdata, Germania nu pare interesata de asemenea mediere si a anuntat, prin intermediul ministrului sau de externe, Joschka Fischer, ca nu va trimite trupe in forta de stabilizare din Irak.

Bush a cerut Senatului SUA sa ratifice protocoalele de aderare la NATO ale celor sapte state invitate

Votul Senatului este asteptat joi
Presedintele SUA, George W. Bush, a cerut Senatului american sa ratifice protocoalele de aderare la NATO ale celor sapte state invitate la Praga, se arata intr-un comunicat al Casei Albe. Documentul informeaza, de asemenea, ca presedintele Bush se va intalni pe 8 mai cu ministrii de externe ai celor sapte state invitate sa adere la Alianta Nord-Atlantica: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Romania, Slovacia si Slovenia, transmite BBC. Casa Alba considera ca aceste tari s-au comportat deja ca aliati de facto, oferind Statelor Unite ajutor in razboiul impotriva terorismului. Potrivit declaratiei, admiterea lor in NATO intareste organizatia, "care ramane principalul pilon in relatiile transatlantice". Noile democratii ale Europei Centrale si de Est - se spune in comunicatul Casei Albe - pretuiesc libertatea recastigata dupa incheierea razboiului rece: "Ele au actionat deja ca aliati prin asigurarea unui puternic sprijin SUA in razboiul impotriva terorismului si in aducerea pacii si democratiei in Afganistan si Irak". Potrivit documentului, la ceremonia din dupa-amiaza de joi, 8 mai, in gradina trandafirilor a Casei Albe, alaturi de presedintele Bush se vor afla liderii Senatului american. Se asteapta ca un vot privind ratificarea aderarii celor sapte tari sa aiba loc in Senat, in cursul diminetii de joi, vot la care vor asista ministrii de externe din tarile respective, intre care si ministrul roman Mircea Geoana. Au fost, de asemenea, invitati la Washington si presedintii comisiilor de politica externa din parlamentele statelor invitate. In afara intalnirii cu presedintele Bush, sunt prevazute un dejun de lucru cu secretarul de stat Colin Powell, o intalnire a delagatiilor celor sapte cu Comisia pentru relatii externe a Camerei Reprezentantilor si cu delegatia americana la Adunarea Parlamentara a Atlanticului de Nord. La 30 aprilie, imediat dupa audierea, in ajun, a secretarului de stat Colin Powell, Comisia pentru relatii externe a Senatului american a votat in unanimitate rezolutia de ratificare a aderarii celor sapte state la NATO.

Premiul Special al Juriului pentru "Tandretea lacustelor"

Dupa un deceniu, un film realizat de TVR Cinema, participant la o manifestare internationala de anvergura din Rusia, a obtinut un important premiu, "Tandretea lacustelor", semnat de Dan Necsulea a fost preferatul juriului celei de a sasea editii a Festivalului de Televiziune "Lege si Societate", produs de compania "Detectiv", avand girul ONU si al Consiliului Europei. Inca de la inceputuri, organizatorii si-au propus sa stimuleze respectul oamenilor pentru lege si reprezentantii sai. Din cele 500 de productii ale unor studiouri din America, Anglia, Italia, Elvetia, Cehia, Ungaria, Estonia, au intrat in competitie 81.

"Am avut noroc sa fiu publicata in Canada, romanii sunt in afara modei literare"

Felicia Mihali a emigrat in Canada in 2000. In Romania era ziarist, dar chiar inainte de plecare i-au aparut trei carti - Tara branzei, Mica istorie, Luca si chinezul. In 2001 cartea Tara branzei i-a aparut in traducerea proprie la editura canadiana XYZ din Montreal si a fost intampinata de cronici foarte bune in ziarele si revistele de specialitate din Quebec. Dupa trei ani, Felicia Mihali se intoarce pentru scurt timp in Romania si povesteste despre drumul sau de scriitor intr-o limba straina. - Multi tineri romani studiaza avand de foarte devreme intentia de a pleca in strainatate si a-si construi un destin acolo. Ce sanse au ei intr-o societate cum este cea canadiana? - Emigratia depinde de experienta fiecaruia, exista profesii care sunt favorizate la emigratie - una e sa fii actor si cu totul alta inginer, doctor sau programator. Cu toate astea, nimic nu e imposibil, exista persoane care pot trece peste orice, depinde de motivatia fiecaruia. Depinde de motivul pentru care pleci din Romania: daca pleci ca sa mananci mai bine, te arzi, acolo se mananca mai prost, totul e plin de chimicale si trebuie sa gestionezi foarte atent propria nutritie, daca pleci pentru ca aici nu poti face suta la suta ceea ce crezi ca esti in stare sa faci, atunci s-ar putea sa reusesti. E foarte greu cu toate ca societatea canadiana este una dintre cele mai deschise, mai democrate, mai pacifiste, dar are retinerile ei. Ti se cere peste tot "experienta canadiana" si nu intamplator - standardele sunt altele, chiar daca vorbim doar de lucrul in echipa, de exemplu. Trebuie sa cunosti anumite lucruri legate de legislatie, program, faptul ca se munceste pe rupte, cu foarte putine pauze - e o societate foarte riguroasa care te imbratiseaza daca esti un bun profesionist. In general, romanii fac figura foarte buna in Canada, selectia e foarte severa si nu ajung acolo decat profesionisti. Sunt oameni seriosi, nu hoti, nu lichele, de aceea perceptia este cu totul alta decat in Europa, de exemplu. - Exemplul tau personal e unul special, ai reusit sa te afirmi in destul de scurt timp. Care este secretul tau, un traseu atent programat sau norocul? - M-am orientat instinctiv si m-a ajutat faptul ca sunt o persoana foarte muncitoare. Nu stiu cat de inteligenta, dar robusta, cu un spirit foarte puternic. Si-atunci, de la inceput am fost admisa la Universitatea din Montreal la un master in Literatura comparata, iar asta a fost o sansa pentru mine. A fost o alegere buna, chiar daca mi-a fost greu. M-am pus la punct cu limba de creatie, franceza literara - fiindca exista o distanta intre limba vorbita si cea scrisa, asta se vede si in romana. Am redus astfel din handicapul limbii si mi-am dat seama ca trebuie sa incerc rapid sa public. Mi-am tradus singura Tara branzei, am verificat traducerea cu ajutorul unei profesoare de la Universitate si cand manuscrisul a fost gata, la capatul a cateva luni bune de munca, l-am trimis la cateva edituri. Am primit multe refuzuri inainte de acordul editurii XYZ, care este a treia intr-un eventual top al caselor de editura din Quebec si e condusa de Andre Vanasse, o personalitate prestigioasa in domeniul literaturii. La sfarsitul lui 2001 a aparut Le pays du fromage. - Ti se pare ca din punct de vedere al informatiei literare suntem izolati in Romania? - Romania a ramas eurocentrista, ori in America modele sunt cu totul altele. Eu mi-am facut teza, de exemplu, in Studii post-coloniale - literatura aparuta dupa decolonizarea fostelor colonii engleze si franceze. Sunt autori de care aici se stie foarte putin - Salman Rushdie este cel mai cunoscut dintre ei, dar sunt si altii - Hanif Kureishi, Zadie Smith, Arundathi Roy, Bharati Mukeriji s.a. Sunt autori "produsi" din casatorii mixte, deci cu o noua identitate hibrida, fie autori care au fost colonisti, iar dupa decolonizare au emigrat in spatiile fostilor colonizatori. Plus ca teoria literara nu mai e deloc ce stiam eu din Universitate - s-au schimbat vedetele teoriei literare, in general moda fiind sa vii inspre literatura din alte domenii, istorie, psihologie, politica, chiar medicina. Se cultiva interdisciplinaritatea, nu mai exista practic literatura pura, ci combinata cu alte arte - film, arta, dans. S-au hibridizat domeniile. Eu am avut noroc sa fiu publicata, fiindca nu sunt "in moda", centrele de atentie sunt acum in zona Irak, Iran, Afganistan.

"Marfa" culturala circula liber

In 2002, Montreal-ul a gazduit un eveniment in cadrul caruia specialisti romani in cele mai diverse domenii au fost protagonisti unui colocviu. Anul acesta, a venit randul Bucurestiului sa primeasca vizita Canadei, mai precis a acelei parti devenite "romanesti" odata cu stabilirea acolo a conationalilor nostri. "Montreal la Bucuresti" este evenimentul care debuteaza astazi si se va intinde pe durata unui an, cuprinzand conferinte, expozitii, spectacole de teatru, concerte si chiar un festival de film canadian. Canada este destinatia favorita de emigrare a romanilor, dupa cum a remarcat Raphael Girard, Ambasadorul Canadei la Bucuresti.Imigratia romaneasca din Canada a generat un eveniment care apropie si mai mult cele doua tari. Astazi si maine, la Teatrul National din Bucuresti, incepand cu ora 10, o serie de conferinte pe teme culturale, economice si de comunicare vor lua pulsul celor doua societati. Pe 9 mai, in cadrul festivalului "Timisoara muzicala", tanara solista Marika Bournaki va interpreta un concert de Ravel, acompaniata de orchestra simfonica din localitate. Muzeul "George Enescu" va gazdui, pe 11 mai, un alt concert, cu lucrari de de Bach, Haydn, Bartok, Chopin si Mendelssohn.Pe 16 ale lunii, Mona Mariana Ciciovan (ceramica) si Jean-Claude Labrecque (fotografie) vor avea un vernisaj comun, iar pe 10 iunie, la Teatrul Nottara se va juca "Matraguna", in interpretarea actorilor de la Teatrul Universitatii din Moncton si regia lui Andrei Zaharia. Din 23 mai, Festivalul Filmului Canadian va fi gazduit de Institutul Francez, iar pe 3 iunie cunoscutul actor canadian Jean-Louis Roux le va vorbi romanilor despre arta Thaliei. Din mai si pana in iunie, Nelu Wolfensohn, celebru afisist canadian de origine romana, va avea o expozitie in Bucuresti, iar in aceeasi perioada va putea fi vizitata o expozitie a Institutului de design din Montreal. Pana cand si Romania va deveni destinatia favorita a emigrantilor canadieni, spiritul celor doua tari circula liber, devenind o "marfa de schimb" foarte cautata.

Dana Savuica - figuratie in propria emisiune

Solidaritatea de trust functioneaza ca unsa: pe-Acasa au trecut, zilele trecute, Teo, Mircea Badea si Oreste, oaspeti ai Danei Savuica la emisiunea botezata, in stilul Pro, dupa numele gazdei. Astfel se face ca la "Dana" am ascultat tot felul de povesti de tinerete ale cuplului Teo-Mircea, ba chiar si din adolescenta orestiana, din amintirile unui vechi prieten. Cei carora le lipseste spagatul marca Badea mai au de asteptat, caci omul pare sa fi depasit faza acrobatica a vietii lui. In schimb, discutiile purtate in platou au fost, pe alocuri, savuroase, gratie sarmului pe care il poseda, in doze apreciabile, Teo. Invitatii s-au tachinat ca in vremurile bune, s-au bucurat de reintalnire, au depanat amintiri si au facut show. Intrebat in ce emisiune il vor putea revedea telespectatorii, Mirciulica a raspuns prompt ca in aceea in care va fi... invitat. Intrebarea care se impune este in ce emisiune o vom vedea pe Dana Savuica, fiindca in cea pe care, chipurile, o "patroneaza", face mai mult figuratie. Musafirii sai s-ar fi simtit la fel de bine si in absenta ei, ba, mai mult, uneori a parut ca ii deranjeaza cu interventiile "savante". Cu intrebari care se nimereau ca nuca-n perete, glume pentru care se straduia excesiv de mult, asocieri nefericite de genul "tap - tapinari", Dana s-a dovedit de-a dreptul inoportuna. Daca la rubrica ei de cumparaturi poate fi suspectata ca se pricepe, la talk show-ul de divertisment e o prezenta in cel mai bun caz stearsa. E drept ca 5 minute zilnice de shopping sunt departe de a fi suficiente (o femeie adevarata pierde cel putin o jumatate de zi la o "sesiune" cumsecade de targuieli), dar o ora si jumatate in fata camerelor, fara nici un raion de textile prin preajma, ba si cu dialoguri care ar trebui sa fie pline de spirit, e deja prea mult. Daca s-ar adauga cate un sfert de ceas la fiecare editie de "5' shopping", poate ca s-ar putea renunta la cele 90 de minute de "Dana". Cu pierderi colaterale minime.

20 de milioane de euro vanzari pentru Rigips Romania

Rigips Romania a realizat vanzari de aproape 20 de milioane de euro in anul 2002, cu 40% mai mult decat in 2001, a declarat, ieri, in cadrul unei conferinte de presa, Constantin Hariton, directorul general al Rigips Romania. De asemenea, profitul operational al companiei a crescut de la 1,82 milioane euro la 3,18 milioane euro. "O parte insemnata a cresterii noastre provine din consolidarea rezultatelor fostei companii Rigips cu acelea ale fabricii de ipsosuri de la Turda", a mai adaugat reprezentantul Rigips. Astfel, fabrica din Turda, producatoare de ipsos a inregistrat, anul trecut, vanzari de circa 4,1 milioane de euro, fata de 3,7 milioane de euro in 2001 si a furnizat aproximativ 70% din productia de ipsos a Romaniei. In octombrie 2002, Rigips Romania si Gypsum Turda au fuzionat, ambele apartinand, acum, grupului britanic British Plaster Boards Industries, care detine peste 90 de fabrici in peste 50 de tari.

Sistemul intern de plati interbancare ar putea utiliza platforma SWIFT

Sistemul de plati interbancare din Romania ar putea utiliza platforma tehnica oferita de SWIFT, folosita in prezent de toate bancile comerciale pentru platile in valuta, a declarat, luni, in cadrul unei conferinte de presa, Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor. "TransFond va implementa standardele SWIFT. Aceasta varianta a fost deja hotarata pentru titlurile de stat si va fi, probabil, utilizata si la platile de mare valoare, adica de peste 500 de milioane de lei", a spus Ghetea. Presedintele ARB sustine ca orice sistem autohton nu va putea oferi bancilor increderea ca va asigura o securitate si rapiditate cel putin similare celor SWIFT. SWIFT este o retea internationala care are aproape 7.500 de banci utilizatoare, din 199 de tari. Creat in urma cu 30 de ani, sistemul asigura transferurile internationale in numai cateva secunde, indiferent de distanta la care se opereaza.

Banca Tiriac cauta un investitor strategic

Conducerea Bancii Tiriac a inceput discutii cu o serie de institutii financiar-bancare interesate sa devina investitori strategici, o decizie in acest sens urmand sa fie adoptata in urmatoarele sase-sapte luni, a declarat Anthony van der Heijden, presedintele bancii. "Actionarul majoritar a decis ca este momentul pentru a incepe un proces serios de cautare a unui investitor strategic care sa ajute la dezvoltarea viitoare a bancii. Purtam deja discutii cu institutii financiare si bancare, care au sau vor avea un angajament pe termen lung in Romania", a spus van der Heijden. Potrivit presedintelui, investitorii interesati de cumpararea bancii sunt institutii care ori au deja o prezenta in Romania si vor sa-si dezvolte afacerile din tara, ori detin o prezenta semnificativa in regiune. Presedintele bancii a afirmat ca in urmatoarele cinci luni se va incheia procesul de selectie a potentialilor investitori, iar daca la expirarea acestei perioade nu va exista un participant care sa indeplineasca "in mod clar" criteriile cerute de Banca Tiriac, procesul de atragere a unui investitor va fi amanat. Van der Heijden mai spune ca un astfel de scenariu pesimist ar fi posibil doar in cazul unei noi crize pe plan international. In opinia sa, in urmatoarele sase-sapte luni se va ajunge la stadiul unor negocieri finale, insa nu poate aprecia cand se va realiza intrarea efectiva a investitorului strategic in actionariatul bancii. Cu un capital social de peste 564 de miliarde de lei, Banca Tiriac este cea mai mare banca privata fondata in Romania dupa anul 1989. Structura actionariatului bancii este formata din grupul de companii "Ion Tiriac" - 66,87%, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare - 5,87%, persoane fizice romane - 19,54%, companii romanesti - 3,90%, persoane fizice straine - 3,75% si companii cu capital strain - 0,07%. Banca se afla intr-un proces de majorare a capitalului social cu suma de 340 de miliarde lei. "Aceasta majorare a fost necesara numai pentru a avea resurse necesare noilor oportunitati de investitii", a explicat van der Heijden.

Rezervele valutare ale BNR au scazut cu 67,2 milioane de euro

Rezervele valutare ale Bancii Nationale a Romaniei au scazut, in luna aprilie, cu 67,2 milioane de euro, pana la 5,76 miliarde euro, in principal ca urmare a platilor efectuate in contul datoriei externe si a rascumpararilor de titluri de stat, potrivit unui comunicat al BNR. In luna aprilie, banca centrala a platit 59,7 milioane euro in contul ratelor si dobanzilor scadente la datoria externa, directa si garantata de Ministerul Finantelor Publice si a rascumparat titluri de stat in valuta, din piata interna, in valoare de 43,1 milioane euro. In aceeasi perioada, BNR a inregistrat iesiri nete, din modificarea rezervelor minime in valuta, cedari la rezerva statului si comisioane bancare, in suma de 49,2 milioane euro. Banca centrala s-a situat pe pozitia de vanzator net in piata valutara. In luna aprilie, suma vanduta bancilor comerciale a fost cu 4,5 milioane de euro mai mare decat volumul atras de la banci. La capitolul intrari s-au consemnat 69 milioane euro din angajamentul stand-by cu Fondul Monetar International si venituri in suma de 20,3 milioane euro din administrarea rezervelor valutare. Rezerva de aur s-a mentinut la 105,3 tone, dar valoarea acesteia s-a redus la 1,022 miliarde euro. Astfel, rezervele internationale ale BNR - valute plus aur - se situeaza la peste 6,78 miliarde euro. Pana la sfarsitul anului 2003, platile scadente in contul datoriei publice externe directe si garantate de Ministerul Finantelor Publice insumeaza 1,269 miliarde euro.

Sectorul energetic - tinta bancilor mari

De cativa ani buni, sistemul energetic este cea mai mare provocare a guvernului, indiferent de coloratura sa politica. Componenta sociala profunda pe care o implica restructurarea acestuia i-a facut pe guvernanti sa umble cu manusi, evitand sa taie in carne vie. Cu toate planurile elaborate, in fiecare an se deschide larg punga bugetului pentru sprijinirea sectorului energetic. Motivul: factura la energie este ombilical legata de popularitatea guvernului. Daca pentru guvern finantarea sectorului energetic presupune costuri ridicate, pentru banci si alte institutii ea s-a dovedit profitabila chiar daca nu le-a multumit pe deplin. Dupa ce ani de zile au gustat doar cate putin din "placinta" mare a energiei, acum bancile isi freaca mainile, incercand sa-si deschida calea spre o cota cat mai mare din aceasta piata. In asteptarea marilor afaceri, cateva dintre ele isi netezesc drumul fie prin atragerea societatilor din domeniu printre clientii lor, fie prin credite pe termen scurt, fie prin acorduri pentru plata facturii la energie prin carduri. Creditele pentru investitii - in plina efervescenta "Grupul BCR este in continuare principalul finantator al sectorului energetic. Printre clientii nostri se numara Termoelectrica, Petrom, Hidroelectrica, Romgaz, Distrigaz, RADET, regii locale. Finantarile sunt atat sub forme clasice, credite pe termen mediu si lung, cat si structurate, imprumuturi sindicalizate, credite de scont si plasamente in obligatiuni", ne-a declarat Nicolae Danila, presedintele bancii. Potrivit datelor furnizate de BCR, sectorul energetic are o pondere de 9 la suta in portofoliul de credite neguvernamentale, cu un total de peste 2.600 de miliarde lei, aproape dublul soldului de la finele lui 2001. La acestea se mai adauga alte 6 milioane de dolari, finantari ale subsidiarelor BCR din strainatate. "Sistemul energetic este rezervat bancilor mari. Banca noastra considera sistemul energetic din Romania ca o axa de dezvoltare in piata bancara, si facem asta din considerente majore: discutam aici de programe mari, usor de administrat, cu evolutie sigura si predictibila", spune Marinel Burduja, vicepresedintele Raiffeisen Bank. In opinia sa, sistemul energetic national este o constanta pe care se dezvolta intreaga economie, avand privilegiul de a oferi o diversificare a riscului. "Sa nu uitam ca in ultimii ani s-a investit masiv in termocentrale, mai ales in aducerea acestora la parametrii ecologici ceruti de Uniunea Europeana. Totodata, in hidrocentrale sunt in curs de executie mai mult proiecte care presupun resurse financiare importante", a adaugat Burduja. El spune ca "imprumuturile pentru investitii in sectorul energetic vor ajunge la circa 20-25 poate chiar 30 la suta din volumul creditelor acordate, dar aceasta evolutie se va face in conditiile unei dispersii a riscului, in care creditele pe termen scurt si cele pe termen mediu si lung vor avea ponderi aproximativ egale". In prezent, din totalul portofoliului de credite al Raiffeisen Bank, creditele pe termen scurt destinate sectorului energetic reprezinta circa 60-65 la suta, procentajul lor fiind programat sa scada pe masura ce imprumuturile pe termen mediu si lung vor creste. In asteptarea privatizarilor Cu o cota de 13 la suta, utilitatile ocupa un loc de frunte si in portofoliul creditelor acordate de HVB Romania, in conditiile in care politica bancii prevede ca finantarea unui sector sa nu depaseasca 15 la suta din totalul imprumuturilor. "Ne intereseaza utilitatile. Portofoliul de credite insumeaza circa 21-22 de milioane de euro. Cea mai mare parte a imprumuturilor destinate utilitatilor au fost cu garantii guvernamentale", afirma Dan Pascariu, presedintele HVB Romania. El explica lipsa finantarilor masive pentru societatile din domeniul energetic prin lipsa restructurarii acestora si prin faptul ca piata energiei nu este inca liberalizata. "Asteptam ca privatizarea si restructurarea sa creeze noi oportunitati. Speram ca firmele de prestigiu in domeniu (care vor cumpara utilitatile) vor avea nevoie de finantare pentru investitii", a adaugat oficialul bancar. In opinia sa, piata de capital ar trebui sa fie principalul mijloc de finantare a companiilor romanesti, asa cum este in tarile occidentale, unde companiile opteaza pentru astfel de finantari mai degraba decat pentru credite bancare. Asemeni Raiffeisen Bank, HVB Romania se tine departe de sectorul energiei nucleare, aceasta atitudine fiind parte din politica grupului financiar-bancar al carui nume il poarta. Sectorul energetic este o tinta si pentru BRD-Societe Generale, dar, potrivit afirmatiilor presedintelui bancii, Bogdan Baltazar, cu o singura conditie: "restructurarea si privatizarea sa se declanseze mai repede". El spune ca o banca precum BRD-SocGen nu poate lipsi din finantarea acestui sector, fapt demonstrat si prin participarea cu 25 de milioane de euro la creditul sindicalizat destinat centralei de la Cernavoda. Baltazar a tinut sa precizeze ca interesul BRD-SocGen pentru creditarea sectorului energetic se manifesta "in masura in care proiectele (de investitii) au sens si ofera un grad ridicat de certitudine in privinta incasarilor". In opinia sa, acest sector "ofera premise pentru investitii de calitate, investitii mari", dar, deocamdata, cererile aferente proceselor de restructurare-privatizare se lasa asteptate.

Si producatorii agricoli individuali vor primi fonduri SAPARD

Producatorii agricoli individuali vor putea solicita, in premiera, fonduri SAPARD, incepand din toamna acestui an, cand este prognozata inceperea programului "Investitii in exploatatiile agricole", a declarat, luni, Victoria Burtea, director in cadrul Agentiei SAPARD. "Este primul program SAPARD care se adreseaza in primul rand producatorilor individuali. Din acest motiv, documentatia va fi simplificata, in sensul ca nu va mai fi necesara depunerea unor studii de fezabilitate, un memoriu justificativ fiind considerat suficient", a explicat Burtea. Oficialul Agentiei SAPARD a mai spus ca, in cazul acestui program, nu vor exista sesiuni lunare de depunere a proiectelor, iar banii vor fi alocati beneficiarilor eligibili dupa principiul "primul venit, primul servit"". Acreditarea programului "Investitiile in exploatatiile agricole" este asteptata in luna august, iar demararea programului a fost anuntata de Ministerul Agriculturii pentru toamna acestui an. Programul va reprezenta, in primul rand, principala sursa de finantare nerambursabila pentru procurarea de tractoare, masini agricole si echipamente specifice. Fondurile SAPARD, in valoare de 60 milioane de euro pentru primul an, pot fi alocate pentru culturile de camp, horticultura, viticultura, pomicultura, sere, ferme de vaci, bivolite, oi, capre, porci, pasari, crescatorilor de berbecuti si de taurine. In cadrul acestui program, vor putea fi finantate proiecte a caror valoare totala eligibila este cuprinsa intre 10.000 si 500.000 de euro. Beneficiarii acestui program sunt producatorii agricoli individuali, asociatiile agricole familiale, societatile agricole private si alte asociatii agricole cu personalitate juridica.

Bancile ezita sa acorde credite pentru agricultura

Sectorul bancar romanesc refuza, de cele mai multe ori, sa acorde credite pentru agricultura, considerand ca activitatile din aceasta ramura prezinta cel mai mare risc la creditare, a declarat, luni, Adrian Radulescu, presedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR). "S-a creat o mentalitate inoportuna atat pentru agricultori, cat si pentru banci, ca afacerile din agricultura prezinta un risc foarte mare. In consecinta, am ajuns sa solicitam plati in avans si imprumuturi procesatorilor cu care lucram, pentru a ne mentine activitatea", a afirmat Radulescu. Presedintele LAPAR considera ca riscul la care fac referire bancile nu este atat de ridicat, mai ales ca Romania "are o agricultura productiva". "De facut se face agricultura in Romania, dar cand este solicitat un credit, banca raspunde ca nu iti poate imprumuta banii. "Daca doriti o masina in leasing sau rate, se poate. Daca doriti sa cumparati bunuri de consum, se poate, un concediu in Hawaii, se poate. Pentru agricultura insa este riscant"", a mai spus Radulescu. El apreciaza ca sectorul agricol romanesc necesita imprumuturi anuale de pana la 15.000 de miliarde de lei, in conditiile in care, in prezent, creditele acordate de banci, atat pentru productie, cat si pentru investitii, se ridica la doar 3.000 de miliarde de lei pe an. Oficialul LAPAR a mai spus ca Legea 150/2003 privind creditul agricol nu reprezinta un sprijin imediat pentru agricultura, intrucat prevederile acestui act normativ vor intra in vigoare in toamna acestui an, iar primele efecte se vor observa la sfarsitul anului viitor. Referindu-se la riscurile aferente creditarii activitatilor din agricultura, directorul de comunicare al Bancii Comerciale Romane (BCR), Corneliu Cojocaru, a declarat ca este greu de estimat care va fi evolutia volumului creditelor in agricultura. "Riscurile in agricultura sunt, in primul rand, legate de gradul de acoperire a pagubelor din calamitati. Bancile isi pot asuma sau nu riscul de a acorda un credit agricol in functie de politica proprie. In general, nu se poate vorbi despre riscul unei ramuri, ci de riscul reprezentat de fiecare producator in parte. Daca acesta nu poate asigura intr-o proportie acceptabila rambursarea creditului, nu il primeste", a explicat Cojocaru. Potrivit lui Adrian Radulescu, circa 80% din volumul creditelor pentru agricultura este asigurat de BCR, un procent de 5% de Raiffeisen Bank, 3-4% de Banca Romana pentru Dezvoltare, restul fiind impartit intre alte institutii bancare.

COS Targoviste isi reduce substantial pierderile

Combinatul de Oteluri Speciale Targoviste (COST) a inregistrat in 2002 o cifra de afaceri de 2.957 miliarde lei (94,6 milioane euro) si pierderi in valoare de 406 miliarde lei (12,9 milioane euro), pentru 2003 conducerea societatii estimand ca va reduce nivelul pierderilor pana la 1,5 milioane euro. Veniturile combinatului au totalizat anul trecut 3.574 miliarde lei, in timp ce nivelul cheltuielilor societatii a fost de 3.981 miliarde lei, se arata intr-un comunicat al COST. Conducerea societatii intentioneaza sa reduca in 2003 nivelul pierderilor pana la valoarea de 55,6 miliarde lei , in timp ce cheltuielile pentru investitii vor ajunge la o cota de 53,7 miliarde lei .