Sectorul energetic - tinta bancilor mari

De cativa ani buni, sistemul energetic este cea mai mare provocare a guvernului, indiferent de coloratura sa politica. Componenta sociala profunda pe care o implica restructurarea acestuia i-a facut pe guvernanti sa umble cu manusi, evitand sa taie in carne vie. Cu toate planurile elaborate, in fiecare an se deschide larg punga bugetului pentru sprijinirea sectorului energetic. Motivul: factura la energie este ombilical legata de popularitatea guvernului. Daca pentru guvern finantarea sectorului energetic presupune costuri ridicate, pentru banci si alte institutii ea s-a dovedit profitabila chiar daca nu le-a multumit pe deplin. Dupa ce ani de zile au gustat doar cate putin din "placinta" mare a energiei, acum bancile isi freaca mainile, incercand sa-si deschida calea spre o cota cat mai mare din aceasta piata. In asteptarea marilor afaceri, cateva dintre ele isi netezesc drumul fie prin atragerea societatilor din domeniu printre clientii lor, fie prin credite pe termen scurt, fie prin acorduri pentru plata facturii la energie prin carduri. Creditele pentru investitii - in plina efervescenta "Grupul BCR este in continuare principalul finantator al sectorului energetic. Printre clientii nostri se numara Termoelectrica, Petrom, Hidroelectrica, Romgaz, Distrigaz, RADET, regii locale. Finantarile sunt atat sub forme clasice, credite pe termen mediu si lung, cat si structurate, imprumuturi sindicalizate, credite de scont si plasamente in obligatiuni", ne-a declarat Nicolae Danila, presedintele bancii. Potrivit datelor furnizate de BCR, sectorul energetic are o pondere de 9 la suta in portofoliul de credite neguvernamentale, cu un total de peste 2.600 de miliarde lei, aproape dublul soldului de la finele lui 2001. La acestea se mai adauga alte 6 milioane de dolari, finantari ale subsidiarelor BCR din strainatate. "Sistemul energetic este rezervat bancilor mari. Banca noastra considera sistemul energetic din Romania ca o axa de dezvoltare in piata bancara, si facem asta din considerente majore: discutam aici de programe mari, usor de administrat, cu evolutie sigura si predictibila", spune Marinel Burduja, vicepresedintele Raiffeisen Bank. In opinia sa, sistemul energetic national este o constanta pe care se dezvolta intreaga economie, avand privilegiul de a oferi o diversificare a riscului. "Sa nu uitam ca in ultimii ani s-a investit masiv in termocentrale, mai ales in aducerea acestora la parametrii ecologici ceruti de Uniunea Europeana. Totodata, in hidrocentrale sunt in curs de executie mai mult proiecte care presupun resurse financiare importante", a adaugat Burduja. El spune ca "imprumuturile pentru investitii in sectorul energetic vor ajunge la circa 20-25 poate chiar 30 la suta din volumul creditelor acordate, dar aceasta evolutie se va face in conditiile unei dispersii a riscului, in care creditele pe termen scurt si cele pe termen mediu si lung vor avea ponderi aproximativ egale". In prezent, din totalul portofoliului de credite al Raiffeisen Bank, creditele pe termen scurt destinate sectorului energetic reprezinta circa 60-65 la suta, procentajul lor fiind programat sa scada pe masura ce imprumuturile pe termen mediu si lung vor creste. In asteptarea privatizarilor Cu o cota de 13 la suta, utilitatile ocupa un loc de frunte si in portofoliul creditelor acordate de HVB Romania, in conditiile in care politica bancii prevede ca finantarea unui sector sa nu depaseasca 15 la suta din totalul imprumuturilor. "Ne intereseaza utilitatile. Portofoliul de credite insumeaza circa 21-22 de milioane de euro. Cea mai mare parte a imprumuturilor destinate utilitatilor au fost cu garantii guvernamentale", afirma Dan Pascariu, presedintele HVB Romania. El explica lipsa finantarilor masive pentru societatile din domeniul energetic prin lipsa restructurarii acestora si prin faptul ca piata energiei nu este inca liberalizata. "Asteptam ca privatizarea si restructurarea sa creeze noi oportunitati. Speram ca firmele de prestigiu in domeniu (care vor cumpara utilitatile) vor avea nevoie de finantare pentru investitii", a adaugat oficialul bancar. In opinia sa, piata de capital ar trebui sa fie principalul mijloc de finantare a companiilor romanesti, asa cum este in tarile occidentale, unde companiile opteaza pentru astfel de finantari mai degraba decat pentru credite bancare. Asemeni Raiffeisen Bank, HVB Romania se tine departe de sectorul energiei nucleare, aceasta atitudine fiind parte din politica grupului financiar-bancar al carui nume il poarta. Sectorul energetic este o tinta si pentru BRD-Societe Generale, dar, potrivit afirmatiilor presedintelui bancii, Bogdan Baltazar, cu o singura conditie: "restructurarea si privatizarea sa se declanseze mai repede". El spune ca o banca precum BRD-SocGen nu poate lipsi din finantarea acestui sector, fapt demonstrat si prin participarea cu 25 de milioane de euro la creditul sindicalizat destinat centralei de la Cernavoda. Baltazar a tinut sa precizeze ca interesul BRD-SocGen pentru creditarea sectorului energetic se manifesta "in masura in care proiectele (de investitii) au sens si ofera un grad ridicat de certitudine in privinta incasarilor". In opinia sa, acest sector "ofera premise pentru investitii de calitate, investitii mari", dar, deocamdata, cererile aferente proceselor de restructurare-privatizare se lasa asteptate.