Daca mor, vin in cosciug

Condica de prezente a profesorilor de la Scoala 150 din Capitala a devenit "ring" de dispute hilare intre colegii de cancelarie. Profesoara de istorie Luminita Dumitrescu si-a semnat condica cu o zi inainte de a-si tine ora la clasa a V-a C. Vazand una ca asta, directoarea scolii, Ioana Stama, a incercuit ceea ce a scris profesoara Dumitrescu si a scris pe documentul scolar: "Condica nu se semneaza cu o zi inainte, poate vei muri la NOAPTE!!!". Profesoara de istorie nu s-a lasat nici ea mai prejos si i-a replicat tot scris in condica: "In atentia Dnei Directoare/ Daca mor, vin in cosciug!". Totodata, aceasta i-a atras atentia directoarei sa nu mai intarzie stand la pomana. Profesoara de istorie Luminita Dumitrescu isi recunoaste greseala, dar o pune pe seama oboselii.

Invatatoarea Maria Chealfa, de 93 de ani - uitata intr-un azil de batrani

Scoala si elevii au fost bucuria vietii mele. Multi ani dupa ce-am iesit la pensie, ma visam inca la catedra. Tare mult am iubit copiii si sunt fericita ca am putut da din sufletul meu si altora. Eram asa de apropiata de elevi, ca unii imi ziceau mama", povestea, cu lacrimi in ochi, fosta "tovarasa invatatoare", Maria Chealfa. Cu parul albit si fata brazdata de cei 93 de ani prin care a trecut, doamna Chealfa isi traieste ultima parte a vietii in caminul de batrani din Sighisoara, o soarta poate nemeritata dupa ce a crescut patru baieti si a facut bine, timp de 32 de ani, sutelor de elevi, carora le-a fost invatatoare. Pe un pat metalic, sub icoana rastignirii lui Iisus si sub privirile celorlalte doua colege din micuta camera a caminului de batrani, doamna Chealfa se bucura ca este vizitata. Isi aminteste ca, dupa Unirea de la 1918, era mare lipsa de invatatori si ca un revizor scolar umbla prin Sighisoara sa caute copii mai dezghetati, pentru a-i trimite la Scoala Normala. A fost aleasa si dansa, iar intre 1922 si 1928 a urmat Scoala Normala "Elena Doamna", din Bucuresti. Dupa ce a obtinut diploma de invatatoare, s-a maritat cu un student orfan, devenit profesor de romana, si a intrat in invatamant. Pana in 1940 a predat in mediul rural, iar apoi, pana la pensionare, la Scoala nr. 1 din Medias. "Ii ambitionam pe elevi sa invete in clasa si nu le dadeam teme acasa, deoarece stiam ca au frati mai mici de leganat sau ca trebuiau sa mearga la muncile campului. Imi tineam toate orele, iar in recreatii nu-i lasam niciodata singuri pe copii. Ma jucam cu ei de-a caluseii. Elevii erau foarte disciplinati, pentru ca aveam "smecheriile" mele didactice. N-am batut, ca altii, cu batul in catedra, sa enervez copiii, ci ma uitam peste ei cu ochi ageri si era de-ajuns. Cand plecam din clasa, il puneam responsabil cu disciplina pe cel mai rau. Parintii ma apreciau si se interesau de copiii lor. Si pe vremea aceea, cadrele didactice aveau cele mai mizerabile salarii, dar imi faceam datoria de dragul copiilor", ne-a spus doamna Maria Chealfa. Dansa ne-a mai relatat ca actiunea pesedista "Cornul si laptele" nu este fara precedent. "Era un bogatan care dona scolii din Medias porci pentru a fi taiati si a se pregati masa copiilor. Dupa al doilea razboi mondial, erau multi saraci. Imi amintesc ca un copil venea cu haina uda, deoarece isi acoperea cu ea fratii mai mici pe timpul noptii", a povestit doamna Chealfa. In afara de sutele de copii, unii ajunsi medici sau ingineri, doamna Chealfa a avut si patru copii, carora le-a dat viata. Azi mai traiesc doar doi. De unul nu vrea sa mai auda, pentru ca i-a facut mult rau, iar celalalt locuieste la Sf. Gheorghe si o viziteaza foarte rar, deoarece e bolnav. "Mai am doi nepoti la Paris si ma apuca cate un dor de ei de nu mai pot", spunea oftand doamna Chealfa. La caminul de batrani, unde a venit din 1993, dorul de copii si nepoti este alinat de elevii sighisoreni care-i mai viziteaza pe "bunici" de sarbatori. "Cand vin elevii, parca intinereste, parca infloreste. Discuta intotdeauna cu copiii si-i impresioneaza prin optimismul sau si prin memoria extraordinara pe care o are la o asemenea varsta. Orice dialog cu doamna Chealfa este edificator", a declarat directorul caminului de batrani, dl. Ioan Ana. "Sa fiu sanatoasa, sa ma tin pe picioare si sa nu-mi ia Dumnezeu memoria si intelepciunea". Acestea sunt singurele dorinte pe care le mai are doamna Chealfa. In septembrie, dansa urmeaza sa implineasca 94 de ani, departe de bucuria si dragostea unei familii.

Rromii din Arges merg la scoala doar pentru mancare

Da-mi si mie ceva potol sefule, pupa-te-as, ca mi s-au inverzit matele de la cate urzici am mancat", se milogea insistent o tiganca buhaita, cu un copil de tata in brate si cu alti doi mai maricei dupa ea. Peste 80 de familii de rromi din satul Valea Manastirii, un catun situat la 7 km distanta de comuna argeseana Titesti, s-au imbulzit in curtea scolii din centru ca sa "apuce" si ei cate ceva din ajutoarele destinate elevilor saraci, donate de Federatia Internationala a Comunitatilor Educative (FICE) si organizatia Feed the Children (V.V.C.). Cei care au impartit ajutoarele au fost amenintati de tiganii furiosi, pentru ca odraslele lor nu fusesera trecute pe lista. In zadar li s-a explicat ca doar cei 60 elevi, care vin regulat la ore si care obtin rezultate bune la invatatura, beneficiaza de acestea. "Sa-i dea si lu' baiatul meu, ca e pe-a patra, ce, el nu face nimic pentru scoala asta?", s-a otarat nervoasa o alta tiganca, al carei copil nu mai trecuse pe la scoala de cateva luni. "Zau daca nu fac moarte de om, sefule, pai copiii mei mor de plans ca ei n-au apucat nimic, uita-te si mata la ei", s-a zborsit si un tigan mustacios, cu dintii de aur, langa care se hlizeau amuzati doi copii de scoala. Refuzat, el a trecut la amenintari: "Pai daca mai vii alta data sa stii ca-ti rup masina si-i omor pe-aia care au luat". Apoi, a schimbat tonul: "Haide, bre, da-mi macar o pereche de pantofi, ce, copilul meu n-are dreptul sa umble incaltat?". Dupa vreo doua ore, tiganii nemultumiti au plecat spre casa. Noi am ramas in satul Valea Manastirii, sa-i vedem la ei acasa pe copii. Cu greu poti sa-ti imaginezi cum poate trai o familie cu 11 copii intr-un bordei, care sta sa cada. Mama, Liliana Trancan, stirba, imbatranita si bolnava, nu are decat 38 de ani. Nici un pic de verdeata in jurul casei, nici o gaina sau vreo vita. Are sase copii la scoala, restul au terminat opt clase si stau acasa. "Unde sa-i dau mai departe, ca n-am bani. Traim de azi pe maine, din pensia de boala a sotului si din ajutorul social de la primarie. Mancam 20 de paini pe zi si cumparam tot, si cartofii si fasolea", ne-a spus Liliana, care mai munceste cu ziua pe la localnicii mai instariti. Am vizitat apoi si scoala din sat, unde invata 132 copii de rromi, in clasele I-IV. Cladirea are geamuri sparte si doua sali de clasa, este prost dotata si invatatorii sunt nemultumiti de conditiile de lucru. WC-ul din spatele scolii imprastie o putoare de-ti muta nasul din loc. Nu are usa si e de doar 1 m inaltime. Privindu-l, ne gandim ca sintagma "Sanse egale pentru toti copiii" nu se aplica si la Valea Manastirii. Peste 90 la suta dintre familiile de rromi din sat traiesc in saracie, mizerie si promiscuitate crunte. Cateva luni pe an, barbatii, care au carute cu coviltir, pleaca "in Vlasca" sa vanda pe mancare taburete de lemn, maturoaie si cozi de sapa, cu copiii dupa ei. Ceilalti stau acasa si se plang. Am insotit caravana cu ajutoare si in satul Limpedea, situat la vreo 20 km mai sus, pe soseaua spre Campulung. Dupa nici doi kilometri, drumul de tara s-a sfarsit brusc si am trecut cu masina prin vadul unui parau. Am ajuns la scoala: o cladire mica, cu o singura sala de clasa, unde invata la "simultan" 50 copii de rromi. Si aici nemultumiti: "Data trecuta ne-a dat ulei si orez, acu' de ce vine cu ciocolata ?", se aud vociferari. Am stat de vorba cu elevii si am constatat ca aproape toate fetele poarta numele Rebeca. Unele au ajuns in clasa a IV-a si nu stiu nici literele alfabetului. Totusi, de cand sunt cuprinsi in acest program, copiii au inregistrat progrese la invatatura. Un baiat ne-a recitat chiar o poezie de Eminescu, altul a facut rapid, in gand, o adunare. "Acum doi ani toti copiii erau analfabeti. Nu invata nimic acasa. Aici facem lectiile dupa orele de curs si le oprim caietele si cartile la scoala, caci altfel vin fara ele", ne povesteste una dintre invatatoare. Am plecat pe dealuri, prin sat. Desi natura a fost darnica cu localnicii, peisajul care ni se infatiseaza este infiorator. Inghesuite unul in altul, bordeiele, fara usa, fara acoperis si fara geamuri, adapostesc cate 10-20 de suflete. Nici o cocioaba nu are mai mult de o camera. Nu exista soba, nici dulap, doar un pat mare si slinos, in care dorm de-a valma cu totii. Un tigan burtos iese la soare dintr-o hruba intunecoasa, pe care face pipi un catel chior si cu burta supta de foame. Barbatul de vreo 40 ani isi aprinde o tigara cu filtru. Se ia la cearta cu viceprimarita ca lui nu-i da nimic statul. "Am 16 copii si mie de ce nu mi-ati adus nimic, doamna? Macar un sul de carton sa-mi dati sa pun si eu pe casa, ca suntem amarati". Nevasta-sa si vreo cateva fete se odihnesc la soare. "Doamna vice, de ce nu ne bagati si noua curent, ca stam pe intuneric", o ia si ea la rost. "Nici ajutorul social nu mi l-ati dat, noi din ce sa traim ?". "Trebuie sa faceti 72 ore pe luna munca in folosul comunitatii ca sa primiti bani. De ce nu veniti la treaba?", le-a raspuns viceprimarita. "Nu putem, doamna, suntem bolnavi", se tanguie tiganii. O pala de vant smulge folia de plastic albastru care tine loc de acoperis. Ne intoarcem la scoala. Langa o casa mai pricopsita, un copil descult, de vreo trei ani, isi face nevoile. Mai incolo, unul se joaca in mizeriile care plutesc pe apa paraului.

21,33 milioane de euro pentru invatamantul profesional si tehnic

Un numar de 100 de scoli si 11 centre de resurse vor primi 21,33 milioane de euro pentru reabilitarea infrastructurii si procurarea de echipamente, a anuntat, ieri, Jonathan Scheele, seful Delegatiei Comisiei Europene in Romania. 16 milioane de euro provin din fonduri Phare, iar 5,33 milioane de euro reprezinta contributia de la bugetul de stat. La acestea se adauga asistenta tehnica, finantata cu 4,5 milioane de euro prin Programul Phare 2001 pentru dezvoltare institutionala. "Scolile romanesti nu-si mai pot permite sa pregateasca elevii in meseriile ce nu mai sunt cerute pe piata muncii", a declarat Jonathan Scheele. Ministrul Ecaterina Andronescu s-a declarat de acord cu afirmatia ambasadorului Scheele si a asigurat ca scolile de arta si meserii vor fi adaptate la cerintele de pe piata muncii. Cele 100 de unitati scolare beneficiare ale finantarii de 21,33 milioane de euro au fost selectate in cadrul unei competitii nationale la care au participat 301 unitati de invatamant.

U.B.B. Cluj a deschis birou doctorat in Israel

Potrivit unui acord incheiat intre Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca si institutii de invatamant superior din Israel, la Haifa se va deschide un oficiu pentru inscrierea studentilor israelieni la programele de masterat si doctorat. Studiile se vor desfasura la universitatea clujeana. Pana acum, patru doctoranzi din Israel au venit la Cluj in cadrul acestui program. La Haifa se vor primi inscrieri pentru studii de masterat si doctorat in urmatoarele domenii: administrarea afacerilor, stiintele educatiei, istoria contemporana, pedagogie si educatie fizica.

Igor Ivanov: "S-au pierdut 10 ani din cauza unei abordari emotionale"

Ministrii de externe ai Romaniei si Rusiei, Mircea Geoana si Igor Ivanov, au parafat, ieri, la Bucuresti, Tratatul politic romano-rus, document ce va fi semnat la inceputul lunii iulie, in timpul vizitei la Moscova a presedintelui Romaniei, Ion Iliescu. La conferinta de presa ce a urmat, Geoana si Ivanov au insistat asupra importantei tratatului bilateral, a carui semnare va marca relansarea relatiilor romano-ruse, dupa "un deceniu complicat", de stagnare. Chestiunile ramase in suspensie - retrocedarea tezaurului romanesc sau condamnarea pactului Ribentropp-Molotov -, care au impiedicat, ani de zile, incheierea acestui document "fundamental pentru relatiile bilaterale", vor fi tratate separat, intr-o declaratie politica comuna ce va fi adoptata, la Moscova, de sefii celor doua diplomatii. Declaratia va consemna infiintarea unei comisii mixte de experti care vor analiza documentele de arhiva referitoare la tezaurul romanesc si vor face, pe baza acestora, "recomandari" asupra unei eventuale retrocedari. Judecand dupa obstinatia cu care cei doi ministri de externe au evitat, la conferinta de presa de la Bucuresti, sa raspunda la orice fel de intrebari legate de un eventual termen-limita la care ar trebui incheiate evaluarile acestei comisii, se pare ca expertii romani si rusi vor avea la dispozitie un timp nelimitat. Declaratia mai contine si o formulare in care cele doua parti condamna pactul Ribentropp-Molotov, ca si participarea Romaniei, alaturi de Germania hitlerista, la cel de-al doilea razboi mondial. Mircea Geoana si Igor Ivanov au afirmat, fiecare, ca aceasta formula de compromis este "reciproc avantajoasa". Ivanov a salutat "vointa politica" de care au dat dovada guvernele de la Bucuresti si Moscova pentru "solutionarea acestor probleme", care impiedicau "normalizarea relatiilor romano-ruse". "Intre tarile noastre nu exista probleme care sa ne impiedice sa cooperam deplin si sa intretinem relatii prietenesti. Pentru aceasta este necesara o activitate sustinuta din ambele parti, pentru ca am pierdut foarte mult timp", a declarat Igor Ivanov. Seful diplomatiei de la Moscova considera ca "s-au pierdut zece ani din pricina unei abordari emotionale" si se felicita pentru spiritul pragmatic in care a fost redactat documentul. La randul sau, ministrul roman de externe este convins ca documentul ce va fi semnat de Ion Iliescu si Vladimir Putin este "un text echilibrat", net superior celui care ar fi urmat sa fie parafat in 1996.

Washingtonul spioneaza cetatenii straini prin companii private

O companie de strangere a informatiilor, Choice Point, primeste, potrivit "The Guardian", milioane de dolari de la administratia Bush pentru a strange informatii referitoare la persoanele din strainatate. Acest fapt a nemultumit guvernele catorva tari, care sustin ca informatiile sunt obtinute ilegal. Anumite documente dovedesc ca Choice Point a primit, anul trecut, 11 milioane de dolari de la Departamentul de justitie pentru a furniza informatii referitoare, in special, la latino-americani. Acestea includeau numele, adresa, ocupatia, data nasterii, numarul pasaportului, descrierea fizica, situatia financiara si grupa sanguina. Experti juridici din Statele Unite si Mexic au declarat ca Choice Point ar putea fi trimisa in judecata, daca se dovedeste ca cei care ii ofera informatiile incalca legile locale. Choice Point a mai fost tinta controverselor, o companie subordonata acesteia, Database Technologies, fiind responsabila de realizarea listelor de voturi in Florida, in anul 2000, cand sute de persoane, in special de culoare, nu s-au regasit pe respectivele liste. In prezent, Choice Point functioneaza pe baza unui contract pe termen lung cu Statele Unite. Cele 11 milioane de dolari acordate anul trecut sunt doar o parte din cele 67 de milioane care vor trebui acordate pana in 2005.